marți, 18 mai 2010

ROMANIA : Cenaclul Flacara -Ildiko Szabo (Amagire)




AMAGIRE - Adrian Paunescu


Si iar a venit primavara
Si iar ne mintim ca-i frumos
Si frunzele iar urca scara
Si-i verde pamantul pe jos.

Si iar calendarul-nfloreste
Si caini se aud de la stani,
Dar vai,tot acum,pe muteste
Mor grabnic atatea batrani.

Vin noptile scurte de vara
Si pasari se-ntorc de la Sud
Dar daca e ultima oara
Iluzia verdelui crud?

Cu lanturi legate de glezne
Oricat de lumina ar fi
Noi mergem de-a pururi prin bezna
Mereu nelegitimi copii.

Mereu in aceasi clipita
Urat si frumos,mort si viu,
Ne paste o soarta cumplita
Nimic nu-nteleg cei ce stiu.

Si iar a venit o parere
Si iar va pleca inapoi,
Prea mult impozit ne cere
Ca ninge in suflet la noi,

Dar bine-ai venit, amagire,
Mai stai,mai dureaza un pic,
Aceasta mintita iubire
Oricum e mai mult ca nimic.

ROMANIA : Ecoul- Fara Dimineti - Cenaclul Flacara


Lumea mea interioara - muzica care m-a format.Nu stiu cum ar fi aratat Romania fara Paunescu, fara


 Cenaclul Flacara.

ROMANIA : MIRELA ATUDOREI - Lumina lina - Cenaclul Flacara


ROMANIA : Cenaclul Flacara (Nica Zaharia) - OM IN AMURG - Trilulilu Audio Muzica

Lumea mea interioara - am iubit si iubesc mult aceste voci ,aceste cantece. Voci aproape necunoscute,cantece nestiute.

ROMANIA : EMIL BOTTA - Iubita

Fug in paduri cand vine dezmatata,
in padurile rapite de vant,
dar ea trage de mine
si amandoi suntem
in culcus
pe rogojina de aur.
Leopardule,spune dezmatata,
mai zi-mi o data
napolitana,romanta,
Leopardule.
...Si cant si iar cant...
Si dezmatata incepe sa arda:
buclele ard,toata e-n flacari,
au ramas doar falangele,
dar si ele vor arde,
frumoasele degete.
...Si cant si iar cant...
Si cand dezmatata-i cenusa,
fug in padurile
rapite de vant.

luni, 10 mai 2010

ROMANIA : EMIL BOTTA - Un dor fara spatiu

De un dor fara spatiu-s invins
si nu stiu ce sete ma arde.
Parca mereu, din adanc,
un ochi rapitor de Himera
ar vrea sa ma piarda.
Si pururi n-am pace,
nici al stelei vrajit du-te-vino in spatii,
nici timpii de aur, nici anii-lumina,
izvoare sub luna, ori dornica ciuta,
nimic nu ma stinge,nimic nu m-alina
si parc-as visa o planeta pierduta.
E atata nepace in sufletul meu,
batut de alean si de umbre cuprins...
Un dor fara spatiu m-a-nvins,
si nu stiu ce sete ma arde mereu.