Vasile Voiculescu - CCXI (sonete de dragoste )si Rumba Claro de Luna

Nu mai cunosti aceasta licoare cristalina ?
E dragostea : strivita in teascul greu de chin,
Drint-un sonet intr-altul, am tras-o ca pe-un vin,
Si vers cu vers, de-a lungul, am limpezit-o, lina.
Ca ochiul unui inger ii este-acum candoarea;
Tumult si spuma, drojdii in drum a lepadat;
Din cruda fermentare atat a mai pastrat,
Imbatatorul spirit, taria si ardoarea.
De oriunde tasneste, o raza sta viata;
La piept strangand cu mila amarul nostru ieri,
In tainica-i lucrare iubirea ne invata
Ca e si-o fericire urzita din dureri;
Potrivnicele-arome zambind, in ea le-mbina...
Pocalul sus...si-nchina: iti torn lumina.