luni, 16 decembrie 2013
vineri, 21 iunie 2013
marți, 9 aprilie 2013
Te iubesc !
Nu vreau sa plec din lumea asta (oricand este posibil, nu ?!) fara sa-ti spun ca - Te iubesc !
(culmea este ca nu ma lasa sa pun la etichete " te iubesc ", voi incerca mai tarziu)....
duminică, 7 aprilie 2013
marți, 2 aprilie 2013
Ecoul - Iubite-s a ta
Cantecul asta nu-l stiam....este asa de frumos cand mai descoperi cate ceva nou...
Etichete:
Cenaclul Flacara,
Grupul Ecoul,
iubite,
s a ta.folk
sâmbătă, 30 martie 2013
sâmbătă, 23 martie 2013
marți, 19 martie 2013
Iuliana Cretu - Ce bine-i langa tine
Aseara la "Radio Bucuresti", la emisiunea lui Andrei Paunescu am descoperit cantecul asta...
CE BINE - I LANGA TINE!!!
http://youtubeemp3.net/trilu-mp3/iuliana-cretu-ce-bine-i-langa-tine-1
marți, 12 martie 2013
Romani pentru romani
Români pentru români Andrei Paunescu, Ana - Maria Paunescu, Stefan Hrusca, Tatiana Stepa, Adrian Daminescu, Mirabela Dauer, George Nicolescu, Madalina Manole, Elena Carstea
joi, 7 martie 2013
Romani prin Europa - Adrian Paunescu
Pe această uşă,
Astfel scriu stăpânii:
Interzis să intre
Câinii şi românii.
Astfel scriu stăpânii:
Interzis să intre
Câinii şi românii.
Umblăm prin Europa ca bezmetici,
N-avem de lucru, n-avem bani de pâine,
În vremurile când nu mai contează
Deosebirea dintre om şi câine.
N-avem de lucru, n-avem bani de pâine,
În vremurile când nu mai contează
Deosebirea dintre om şi câine.
Acesta e şi continentul nostru,
Plutim incestuos din ţară-n ţară,
Copiii-nvaţă multilingv, cerşitul,
Cum pot şi omorî şi să şi moară.
Plutim incestuos din ţară-n ţară,
Copiii-nvaţă multilingv, cerşitul,
Cum pot şi omorî şi să şi moară.
Şi nimeni nu ne mai întinde mâna,
Decât cu viclenia jucăuşă,
De-a ne o prinde şi de-a o închide,
Cu minimum de riscuri, în cătuşă.
Decât cu viclenia jucăuşă,
De-a ne o prinde şi de-a o închide,
Cu minimum de riscuri, în cătuşă.
Noi suntem infractorii de serviciu
Ai Europei, care stă la pândă,
Aşa cum e cu alţii iertătoare
Ea ca pe sclavi încearcă să ne vândă.
Ai Europei, care stă la pândă,
Aşa cum e cu alţii iertătoare
Ea ca pe sclavi încearcă să ne vândă.
Părinţii şi copiii mor, prin ţară,
Şi noi de noi ne-străinăm cu toţii,
Purtând pe umerii trudiţi şi gârbovi
Cămaşa rece a străinătăţii.
Şi noi de noi ne-străinăm cu toţii,
Purtând pe umerii trudiţi şi gârbovi
Cămaşa rece a străinătăţii.
În plină degradare, zi şi noapte,
Invidia şi dorul ne apasă,
Ne lenevim, ne pervertim, ne ducem,
Că n-avem loc şi rost la noi acasă.
Invidia şi dorul ne apasă,
Ne lenevim, ne pervertim, ne ducem,
Că n-avem loc şi rost la noi acasă.
Umblăm prin Europa fără ţintă,
Ca nişte zilieri, de azi pe mâine,
Furăm şi siluim, mai şi ucidem,
Români la rangul dintre romi şi câine.
Ca nişte zilieri, de azi pe mâine,
Furăm şi siluim, mai şi ucidem,
Români la rangul dintre romi şi câine.
Etichete:
Adrian Paunescu,
prin Europa,
Romani,
Sclavie
luni, 25 februarie 2013
sâmbătă, 23 februarie 2013
De Dragobete - Dragoste cu jar....si inima albastra...
De astazi si pana pe 9 martie sarbatorim Primavara,tineretea,iubirea...
La multi ani romanasilor.... si Babe frumoase....
Etichete:
Dragobete,
elita,
Faramita Lambru,
Ioana Radu,
Lautareasca veche,
muzica dragoste,
Romania,
Romica Puceanu,
Siminica
Dor de copilarie.....
Am pus luminile pentru a avea o lumina mai calda pe imagine....la cele care se vad prea evident voi incerca sa repet....A fost un timp cand imi era foarte dor de imaginile mele din copilarie si tinerete. Mai am niste carti mai vechi, printre ele si niste almanahuri literare, pacat ca nu se cunosc numele celor care contribuiau cu desene si picturi la cartile de atunci....Desenele de aici sunt facute de ;- Ionescu C. Adrian in cartea "Stejarul Corbului Alb"scrisa de Gligor Hasa, "Noaptea Nemirei" este una din povestiri......si - Adriana Mihailescu in cartea Aleodor Imparat scrisa de Petre Ispirescu.
vineri, 8 februarie 2013
Fruntea Sus romani -Harghita si Covasna pamant romanesc! - A doua scrisoare catre Avram Iancu
“V-ati inselat crezand ca o palma data istoriei si poporului roman (15.03. 2011) va intoarce si celalalt obraz. Constiinta nationala ne obliga sa luam masurile morale ca Eroii neamului Roman sa se odihneasca in continuare in liniste. I-ati inviat din somnul lor cel vesnic pentru defaimare, le-ati profanat mormantul prin dezinformare si i-ati spanzurat, crezand in falsa razbunare.
Acesta este raspunsul celor care au uitat ca maghiarii reprezinta o minoritate in Romania, a celor care inca nu au realizat ca Mihai Eminescu este pretuit la rang de simbol national si a celor care mai au curaj sa ne tina in propria tara prelegeri de pedeapsa si onoare, cand noi inca nu ne-am vindecat durerea sufleteasca de la pierderea unui campion: Marian Cozma. Odihneasca-se in pace!
Nu vom uita si nici nu vom ierta. Puneti-ne rabdarea la incercare!
Dumnezeu sa fie milostiv cu sufletele voastre. Asa patesc toti cei care gresesc impotriva natiunii romane.
Nepricopsitii nu pot intelege
Ca nu-i Ardealul un tinut de robi,
El simte si vorbeste romaneste
Si nu asteapta legi de la neghiobi – A doua scrisoare catre Avram Iancu – Adrian Paunescu (1943 – 2010)”.
Atacul hackerilor romani din martie 2011 asupra site-urilor unguresti...
... nu sunt de acord cu aceste atacuri...Dar !,Baietii astia acum ne fac sa ne mandrim cu ei
Cred ca stiti ce s-a intamplat zilele astea...Declaratiile ambasadorului ungar la Bucuresti in legatura cu asa zisul "Tinut Secuiesc" ...
Nu-mi placea Vadim...acum vad ca omul asta are dreptate in tot ce spune,....nu este deloc nebun...,uite ca a fost cineva care a spus ce trebuie si cand trebuie...noi l-am crezut nebun....
Mai jos este un film din Tg.Mures, martie 1990...nu este prea placut la vedere..
http://romanianationalista.blogspot.ro/2007/10/cazul-mortii-lui-aurel-agache.htmlWatch more video
joi, 7 februarie 2013
luni, 4 februarie 2013
Romania din copilarie - Nelu Hutu
NELU HUTU - Trandafir de la Moldova (Radio
NELU HUTU - Hutulca
http://muzica-mp3.info/trilu-mp3/muzica-diverse/nelu-hutu-hutulca-radio-super
NELU HUTU - Busuioc moldovenesc
Nelu HUTU - Mandrulito cu margele
NELU HUTU - Hutulca
http://muzica-mp3.info/trilu-mp3/muzica-diverse/nelu-hutu-hutulca-radio-super
NELU HUTU - Busuioc moldovenesc
Nelu HUTU - Mandrulito cu margele
luni, 14 ianuarie 2013
Eminescu - Romania
"Adevarul despre Eminescu se afla in scrierile lui
Eminescu este cel mai mare economist
In 1980 Moses Rosen cere interzicerea publicarii lui Eminescu....(sa ne mai miram de ce Eminescu a fost marginalizat si scos din primele rafturi..., de ce noi romanii nu ne mai intelegem . de ce atata denigrare a romanilor...)
Trebuia sacrificat odata cu "Societatea Carpatii" si Eminescu....
Eminescu avea o conceptie foarte exaca despre spatiul geografic si spiritual al Poporului Roman , asta este o teza fundamentala in publicistica lui Eminescu ..."
Sa stabilesti cum vrea el sa i se citeasca poezia...ateu este a'tau si nu are legatura cu ateu...punctuatie adaugata...pusa virgula acolo unde a vrut Eminescu...
"Cine a ajuns in parlament ?
Ţărani? Nu sînt. Proprietari nu, învăţaţi nici cît negrul sub unghie, fabricanţi – numai de palavre, meseriaşi nu, breaslă cinstită n-au, ce sînt dar? Uzurpatori, demagogi, capete deşerte, leneşi cari trăiesc din sudoarea poporului fără a o compensa prin nimic, ciocoi boieraşi şi fudui(...)"
"Ia mai opriti-l pe Eminescu asta ..."
sâmbătă, 12 ianuarie 2013
joi, 10 ianuarie 2013
GRIGORE LESE "SCRISOARE DE PE FRONT"
Maica, maiculita me'
De te-a lovit dor de mine
Ie drumutu' de-a lungu,
orasele de-a randu
Unde-o fi steagu-aplecat
Io acolo-i hi pticat
Supt o tulpina de brad
Tat in sange inchegat
Tat in sange de cel ros'
Din feciorii cei frumosi.
Mandre semne mi-i afla:
La pticioare-iarba mare
La brau-holdita de grau,
La buzuta-scanteuta,
La gat-rugut inflorit
Ca de gre moarte-am murit:
De plasa cutitului,
De pusca Imparatului,
Fara lumina de ceara,
Fara om dint-a me tara,
Fara lumina de sau,
Si plans de tat neamu meu.
Motisorii tai lumuca
Tuturor le-ai fost mamuca
Numai mie mastihuca
Cand porunca mi-o pticat
Doamne, rau m-amn suparat
Mandra me, mandra iubita
Nu-ti fie voia urata
Si inma rau scardita
Ca de-a hi-n lume vo pace
Io iara ma voi intorce
Da de-a hi vo rautate
M-oi lipti lang-o cetate
Si ti-oi scrie mandra carte.
-Mai badita, badisor,
Scrie-mi carte ca mi-i dor
Da n-o scrie cu cerneala,
Ca de-aceia-i multa-n tara.
Si n-o scrie cu carbune
Ca d-acela-i mult in lume.
Ci o scrie cu argint
Sa stiu ca-i de la iubit,
Carticica-n cornurele
pa de margini cu margele,
Oi citi-o-n pumnisori
Cu lacrimi din ochisori
Oi citi-o pan'gradina
Cu lacrimi de la inima
Etichete:
Grigore Lese,
Romania.,
Scrisori de pe front
sâmbătă, 5 ianuarie 2013
Dezrobirea Romaniei
Astazi cu bucurie Romanilor veniti,
Pe Iancul in campie cu toti sa-;l insotiti,
Spalati armele voastre, de graba s alergati,
Din locurile noastre pe dusman s alungati.
Dumnezeule, mare, bunule,
Cu noi sa fii.
Tu insoteste si insufleteste,
Pe ai tai fii.
Optzeci de oi despoaie si in frigari le pun,
De fluier si cimpoaie padurile rasun.
Romanii se aduna pe lang-;un mare foc,
Si Iancu ospateaza cu dansii la un loc.
Iancule mare, bravule, tare.
Cu noi sa fi,
Tu insoteste si insufleteste,
Pe ai tai fii.
Sunt gata, stau cu totii, sa se coboare n vai,
Sa izgoneasca hotii si-ai neamului calai.
Iancu mergea nainte, pe-un cal cu aprig curs,
Si peste mbracaminte purta piele de urs.
Cine sta n cale, Iancule mare,
Si brav Roman,
Fulger si traznet peste-a lui crestet,
De la Romani.
Celebru mars romanesc - Marsul lui Iancu
Corul Armatei Romane- Mihai Viteazul
Ca un glob de aur luna strălucea
Şi pe-o vale verde oştile dormea;
Dar pe-un vârf de munte stă Mihai la masă
Şi pe dalba-i mână fruntea lui se lasă.
Stă în capul mesei, între căpitani
Şi recheamă dulce tinerii săi ani.
Viaţa noastră trece ca suava rouă
Când speranţa dulce ne surâde nouă.
Astfel astă dată viaţa lor cura;
Cugetele triste nu-i mai turbura;
Luna varsă raze dulci şi argintoase;
Austrul le suflă coamele pletoase;
Căpitanii toarnă prin pahare vin
Şi în sănătatea lui Mihai închin.
Dar Mihai se scoală şi le mulţumeşte
Şi luând paharul astfel le vorbeşte
— ,,Nu vă urez viaţă, căpitanii mei!
Dimpotrivă, moarte, iată ce vă cei!
Ce e viaţa noastră în sclavie oare?
Noapte fără stele, ziuă fără soare.
Cei ce rabdă jugul ş-a trăi mai vor,
Merită să-l poarte spre ruşinea lor!
Sufletul lor nu e mai presus de fierul
Ce le-ncinge braţul, iau de martur cerul!
Dar românul nu va câmpuri fără flori,
Zile lungi şi triste fără sărbători.
Astfel e vulturul ce pe piscuri zboară
Aripile taie-i, că ar vrea să moară!
Astfel e românul şi român sunt eu
Şi sub jugul barbar nu plec capul meu.”
de Dimitrie Bolintineanu
Celebru mars romanesc - Marsul lui Iancu
Astăzi cu bucurie Românilor veniti,
Pe Iancul în câmpie cu toți să–l însoțiți,
Spălați armele voastre, de grabă s'alergați,
Din locurile noastre pe dușman s'alungați.
Dumnezeule, mare, bunule,
Cu noi să fi.
Tu însoțește și însuflețește,
Pe ai tăi fii.
Optzeci de oi despoaie și în frigări le pun,
De fluier și cimpoaie pădurile răsun.
Românii se adună pe lâng–un mare foc,
Și Iancu ospătează cu dânșii la un loc.
Iancule mare, bravule, tare.
Cu noi să fi,
Tu însoțește și însuflețește,
Pe ai tăi fii.
Sunt gata, stau cu toții, să se coboare'n văi,
Să izgonească hoții și–ai neamului călăi.
Iancu mergea'nainte, pe–un cal cu aprig curs,
Și peste'mbrăcăminte purta piele de urs.
Cine stă'n cale, Iancule mare,
Și brav Român,
Fulger și trăznet peste–a lui creștet,
De la Români.
Iată-i voioși porniră, românii cei voinici
Ca lanțuri se înșiră pe-a munților poteci
Nevestele cu jale, privindu-i lacrimând,
Îi urmareau în vale cum se duceau cântând
Cine stă'n cale, Iancule mare,
Și brav Român,
Fulger și trăznet peste–a lui creștet,
De la Români.
Pe Iancul in campie cu toti sa-;l insotiti,
Spalati armele voastre, de graba s alergati,
Din locurile noastre pe dusman s alungati.
Dumnezeule, mare, bunule,
Cu noi sa fii.
Tu insoteste si insufleteste,
Pe ai tai fii.
Optzeci de oi despoaie si in frigari le pun,
De fluier si cimpoaie padurile rasun.
Romanii se aduna pe lang-;un mare foc,
Si Iancu ospateaza cu dansii la un loc.
Iancule mare, bravule, tare.
Cu noi sa fi,
Tu insoteste si insufleteste,
Pe ai tai fii.
Sunt gata, stau cu totii, sa se coboare n vai,
Sa izgoneasca hotii si-ai neamului calai.
Iancu mergea nainte, pe-un cal cu aprig curs,
Si peste mbracaminte purta piele de urs.
Cine sta n cale, Iancule mare,
Si brav Roman,
Fulger si traznet peste-a lui crestet,
De la Romani.
Celebru mars romanesc - Marsul lui Iancu
Corul Armatei Romane- Mihai Viteazul
Ca un glob de aur luna strălucea
Şi pe-o vale verde oştile dormea;
Dar pe-un vârf de munte stă Mihai la masă
Şi pe dalba-i mână fruntea lui se lasă.
Stă în capul mesei, între căpitani
Şi recheamă dulce tinerii săi ani.
Viaţa noastră trece ca suava rouă
Când speranţa dulce ne surâde nouă.
Astfel astă dată viaţa lor cura;
Cugetele triste nu-i mai turbura;
Luna varsă raze dulci şi argintoase;
Austrul le suflă coamele pletoase;
Căpitanii toarnă prin pahare vin
Şi în sănătatea lui Mihai închin.
Dar Mihai se scoală şi le mulţumeşte
Şi luând paharul astfel le vorbeşte
— ,,Nu vă urez viaţă, căpitanii mei!
Dimpotrivă, moarte, iată ce vă cei!
Ce e viaţa noastră în sclavie oare?
Noapte fără stele, ziuă fără soare.
Cei ce rabdă jugul ş-a trăi mai vor,
Merită să-l poarte spre ruşinea lor!
Sufletul lor nu e mai presus de fierul
Ce le-ncinge braţul, iau de martur cerul!
Dar românul nu va câmpuri fără flori,
Zile lungi şi triste fără sărbători.
Astfel e vulturul ce pe piscuri zboară
Aripile taie-i, că ar vrea să moară!
Astfel e românul şi român sunt eu
Şi sub jugul barbar nu plec capul meu.”
de Dimitrie Bolintineanu
Celebru mars romanesc - Marsul lui Iancu
Astăzi cu bucurie Românilor veniti,
Pe Iancul în câmpie cu toți să–l însoțiți,
Spălați armele voastre, de grabă s'alergați,
Din locurile noastre pe dușman s'alungați.
Dumnezeule, mare, bunule,
Cu noi să fi.
Tu însoțește și însuflețește,
Pe ai tăi fii.
Optzeci de oi despoaie și în frigări le pun,
De fluier și cimpoaie pădurile răsun.
Românii se adună pe lâng–un mare foc,
Și Iancu ospătează cu dânșii la un loc.
Iancule mare, bravule, tare.
Cu noi să fi,
Tu însoțește și însuflețește,
Pe ai tăi fii.
Sunt gata, stau cu toții, să se coboare'n văi,
Să izgonească hoții și–ai neamului călăi.
Iancu mergea'nainte, pe–un cal cu aprig curs,
Și peste'mbrăcăminte purta piele de urs.
Cine stă'n cale, Iancule mare,
Și brav Român,
Fulger și trăznet peste–a lui creștet,
De la Români.
Iată-i voioși porniră, românii cei voinici
Ca lanțuri se înșiră pe-a munților poteci
Nevestele cu jale, privindu-i lacrimând,
Îi urmareau în vale cum se duceau cântând
Cine stă'n cale, Iancule mare,
Și brav Român,
Fulger și trăznet peste–a lui creștet,
De la Români.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)