ADMIR Bucuresti - ASOCIATIA DRUMETILOR DIN MUNTII ROMANIEI

Buna Ziua,
Am gasit pe blogul D-Voastra citeva fotografii si informatii despre Nea Sali si
ADMIR-ul anilor "80".ADMIR-ul a reaparut in anii '80 in jurul lui Nea Sali ca o necesitate de socializare.
Pe vremea aceea posibilitatile erau foarte reduse si de aceea au avut succes aceste cluburi ca si BTT-u Am mers si eu pe munte, citiva ani, cu prietenii nostri
enumerati acolo si cu multi altii. La clubul din Slatineanu se puneau la cale
aventurile neconventionale sau ne intreceam in frumusetea diapozitivelor facute
in preumblarile noastre. La propunerea Domnului Salisteanu plecam la sfirsit de
an in zone alese la intimplare cum au fost cele de la LISA - Brasov, Valea
Uzului-Comanesti sau Slatioara -Rarau. Va trimit o fotografie din Rarau unde
apare si Nea Sali. Mai sunt acolo Dubi, Daniela sau Irina Albota-Bilcescu.
Inca mai merg vara pe munte si iarna la ski.
Cu Stima, Mihai Butaru

ADMIR - Bucuresti

Andrei Pribagu:
-"Simbata 15 octombrie 1983 am plecat din Bucuresti, aveam zi libera.In Busteni eram 7, printre ei, Salisteanu, Cristina Hnetcu, Stampila, Dubi, eu si inca doi baieți de care nu-mi amintesc, nici numele si nici ca persoane. Am urcat pe mina lui Sali pe valea Babelor, pina la Piatra Arsa. De aici am coborît pe mina lui Stampila pe Seaca Caraimanului. Am ajuns in Bușteni la ora 2,30 noaptea. Cine a fost pe Seaca Caraimanului stie ce inseamna sa urci și își poate face o parere despre cum este sa cobori noptea. Fotografia in grup este la Portita Caraimanului. Unde este Sălișteanu lîngă emblema ADMIR-ului, este pe Valea Babelor, iar a treia este in casa de cultura de pe strada Slatineanu unde avea sediul clubul nostru."

Multumesc Andrei, sunt tare bucuroasa pentru fotografiile cu nea Sali. Pentru mine era un om si jumatate.Cand l-am cunoscut eu,prin anul 1982, nea Sali avea cam varsta mea de acuma.

ADMIR - Bucuresti

Da, se pare ca incepe sa se lege ceva ! L-am gasit pe Andrei Pribagu si am vorbit la telefon cu Mircea Datcu.ADMIR-ul nu prea mai functioneaza acuma dar, vom mai vedea.

Asociatia Drumetilor din Muntii Romaniei – ADMIR « Pe drumuri de munte

Asociatia Drumetilor din Muntii Romaniei – ADMIR « Pe drumuri de munte Acest articol si comentariile facute la el m-au trimis inapoi in timp cu mai bine de un sfert de secol.Asociatia A.D.M.I.R.,a functionat si pe vremea lui Ceausescu.E ciudat ca nu se vorbeste nimic despre asta,ca nimeni nu spune nimic .Eu i-am cunoscut personal si am fost cu ei pe munte, de mai multe ori.L-am cunoscut si pe "nea Sali"(fratele cunoscutului pictor Ion Salisteanu),care era "sefu".Nea Sali era ing.speolog sau ing.geolog,nu mai stiu exact,au trecut destui ani de atunci.Nu mai stiu nimic de nimeni,eu am avut niste probleme personale care m-au facut sa rup legatura cu ei.Am ajuns la ei prin Andrei Pribagu de la Electroaparataj.Erau niste oameni deosebiti,am invatat foarte multe lucruri de la ei.Eu nu am fost implicata in treburile admistrative si de aceea nu stiu prea multe amanunte despre asociatie.Am facut cu ei niste trasee deosebite (trasee nemarcate,trasee alpine).Erau niste nonconformisti,ecologisti,iubitori de frumos.Unde sunteti fratilor?!Andrei,Mircea,Dubi,Camelia....?!Nea Sali a disparut prin anul1985,a fost cautat si nu s-a aflat nimic de el dupa cate stiu eu .

ROMANIA : Vasile Voiculescu - N-AI TEAMA

N-ai teama,mi-a spus,
Sunt ca un munte
Muntele cel de sus.
Am vai adanci,piscuri in cer,
Flori si pasuni,
Pesteri negre cu vagauni.
Prapastii cu moarte,
Izvoare cu viata,
Noapte la poale,pe crestet rasarit,
Trasnete si azur nesfarsit.
Dincolo de gheturi si zapezi,
Unde vrei sa te asezi?Urci pana-n varf, ramai pe-o barna?
Potecile-s taine de schit ori stana.

Copiat dupa un volum de poezii din anul 1983 la Minerva !

ROMANIA : Vasile Voiculescu - SUNT CULMI INFRICOSATE

Sunt culmi infricosate in sufletele noastre,
Dar nimeni nu le suie si nimeni nu le- atinge,
Deasupra, peste neguri,furtuna si dezastre
Pe ele niciodata lumina nu se stinge...

Acolo rasaritul trimite-ntaia raza,
Amurgul tot acolo lucirea lui din urma,
Pe fruntea lor lumina de-a pururi scanteiaza
In chip de sarutare,ce-n veci nu se mai curma.

Arareori un vultur cu aripe balane
Ratacitor ajunge pe culmi,dar nu mai zboara,
Caci prins adanc de vraja seninelor arcane,
Ramane sus acolo si nu se mai coboara.